Născută la doar câteva zile după cutremurul din Martie 1977 , la data de 18 Martie în orașul Comănești, județul Bacău, fiind cel mai mare copil din cei patru frați, crescând într-o familie săracă. Am învățat astfel să apreciez fiecare colț de pâine, fiecare haină îmbrăcată, dar nu în ultimul rând să-mi ajut și susțin părinții în creșterea celor trei frați mai mici.
Școala primară la școala de muzică din Bacău, secția vioară și pian, apoi datorită faptului că ne-am mutat la Râmnicu Vâlcea, mi-am continuat școala gimnazială la Școala Ferdinand din aceeași localitate. Am fost admisă la Liceul de Transporturi Căi Ferate din Piatra Olt, loc unde timp de patru ani am făcut o navetă zilnică destul de dură, între Rm-Vâlcea și Piatra Olt ( 200 km dus-întors), trezindu-mă zilnic la 4:30 dimineața, ajungând acasă la orele 16:30. Satisfacțiile au fost pe măsură. Chiar dacă învățam mai mult în tren, am reușit să reprezint școala la mai multe olimpiade școlare, clasându-mă în anul 1993 pe locul 4 la Olimpiada Națională de Limba Română.
Tot în liceu am cochetat prima dată cu poezia, reușind să public în mai multe ziare și reviste primele versuri, încurajată fiind de diriginta mea, dna Tatomir Maria.
După ce am terminat liceul, datorită situației fnanciare precare, nu am reușit să frecventez facultatea de Psihologie și Sociologie din Craiova, unde fusesem admisă, dar mi-am canalizat energia făcând mai multe cursuri de specializare în domeniile: dactilografie și secretariat, inspector resurse umane, analist ajutor progamator, contabilitate informatizată, relații publice și comunicare, managment financiar, publicitate și psihologie.
Visul de a face o facultate s-a materializat în anul 2003, când am putut să-mi susțin financiar acst lucru. Am absolvit în perioada 2003-2008 Facultățile de Drept și Jurnalism, iar în același timp un Master în Administrație Publică Europeană la Universitatea Valahia din Târgoviste.
Faptul că mi-a plăcut să scriu și îmi place m-au determinat să scriu mai multe cărți, după cum urmează: 2000- „Cu dragoste, din dragoste, pentru dragoste”, 2002- „ Din viaţă pur şi…simplu, 2005- „ În nebunia mea de om cu…minte”, 2007- „Şi îngerii greşesc”, 2009- „Lăstari de timp”, iar în curs de apariţie volumul istoric „ “Patriotismul românesc între dispariţie şi izbândă” și “Secretul scrisorii albastre-Lansarea cărții fiind pe data de 30. Mai 2020”
Tot la această categorie pot enumera și aparițiile în: „Dicţionarul oamenilor de ştiinţă, cultură şi artă” din judeţul Vâlcea -2004, apariție în Antologia scriitorilor români contemporani din întreaga lume- 2011, urmând ca în același an să mi se publice poemele în antologia Izvoarele vieții! De asemena, din anul 2012 Membră a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, dar și a Uniunii jurnaliștilor din Germania.
De-a lungul timpului, am reușit să mă fac remrcată în activitățile pe care le întreprind, primind mai multe premii și nominalizări: În anul 2011 sunt aleasă Vicepreședinte LARG- Liga Asociațiilor Române din Germania, în anul 2012 sunt pentru prima dată desemnată femeia anului 2011- categoria JURNALISM-Diaspora., în 2012 primesc Premiul DESTIN ROMÂNIA!- din partea Guvernului României, fiind urmat la scurt timp de Gala celebrităților române de la care am Premiul de Excelență –Celebritatea anului 2012- categoria JURNALISM- Diaspora. Un an mai târziu, în 2013 sunt Desemnată femeia anului 2012- categoria JURNALISM-Diaspora. De asemenea la sfârșitul anului 2015 sunt iaăși desemnată Femeia anului 2015- Cea mai activă jurnalistă din Diaspora, urmând alte premii naționale și internaționale: 2019- Medalie din Partea Senatului României pentru activitatea culturală, urmate fiind de două premii primite la mijlocul lunii Decembrie 2019- Premiul de Excelență pentru întreaga carieră culturală și jurnalistică și Premiul Publicului în cadrul Galei FEMEIA DE SUCCES a anului 2019.
În tot acest timp, nu am uitat de viața personală, dând naștere la trei copii care mi-au dat energia necesară atunci când credeam că nu se poate să mergi înainte. Îmi amintesc cu drag, când fiul meu cel mare, pe la vârsta de 4 ani, mă întreba: „Mami, dar cât mai mergi la școală? Tu nu mai ai de gând să termini cu învățatul? “ I-am răpuns atunci că noi, toată viața vom învăța și când nu mai suntem aici, ne vom da seama că nu știm nimic!
Nu știu cât a înțeles el atunci, dar cu siguranță și astăzi pot afirma același lucru.
Întotdeauna am fost dinamică și creativă, jurnalismul fiind unul din hobby-urile care mi-a dat voie să mă exprim așa cum gândesc.
Nimic nu este ușor, mai ales atunci când soarta, câteodată îți joacă feste, dar cum se spune, ceea ce nu te omoară, te întărește, am reușit până acum să mă ocup de semenii mei așa cum aș face-o pentru mine, am reușit să înființez proiecte la care, cândva, doar visam, dovedind astfel că tot ceea ce am promis, am și făcut, iar când spun acest lucru, mă gândesc la Centrul Cultural Româno- German „Dumitru Dorin Prunariu “din Nürnberg, unde în pimele 18 luni ne-au trecut pragul peste 4000 de persoane.
Nu îmi este teamă de a merge mai departe pentru semenii mei. Nu pierd niciun moment din prețiosul meu timp liber, știind că pot face în următorii ani ( la un nivel mai înalt) ceea ce de fapt am făcut de când am venit în Germania.
Întotdeauna am reușit să mă țin de cuvânt, nepromițând nimic din ceea ce nu aș fi putut face. Am lăsat de foarte multe ori problemele mele deoparte și m-am dedicat celor care au avut nevoie de ajutorul meu, uneori chiar cu prețul timpului dedicat familiei mele.
Știu că românii au nevoie de un OM care se dedică LOR, iar proiectele începute de noi, au nevoie de un reprezentant în Primărie care să cunoască limba română pentru a-i îndruma în procesul de integrare, mi-ar plăcea ca unii dintre români să-și înceapă pașii spre integrare la un loc de muncă unde să învețe în limba germană termenii de specialitate din domeniul în care a studiat și lista poate continua
Dacă aveți încredere, în continuare, în munca presată de mine, vă invit să mă votați pe data de 15 Martie 2020 punând cifra 3 în căsuța din dreptul numelui meu- Ionela van Rees- Zota
Doamne ajută!